Neplata pensiei de întreținere (denumită și pensie alimentară) după divorț reprezintă o problemă frecventă cu care se confruntă mulți părinți. Când fostul soț refuză sau întârzie să plătească pensia alimentară stabilită pentru copii, legea oferă instrumente juridice eficiente pentru recuperarea sumelor datorate.
Cadrul legal al obligației de întreținere
Obligația de întreținere a copiilor este reglementată de art. 402 și art. 529 și următoarele Cod Civil, care stabilesc modalitățile de determinare și totodată de plată a pensiei de întreținere. Aceste prevederi legale asigură protecția drepturilor copilului de a beneficia efectiv de pensia de întreținere.
1. Acțiunea în instanță pentru stabilirea pensiei de întreținere
Prima etapă este stabilirea pensiei de întreținere. Aceasta poate fi stabilită de comun acord de către părți în cazul în care divorțul are loc în fața notarului. De asemenea, pensia de întreținere poate fi stabilită și pe cale judiciară în ipoteza în care divorțul a avut loc în fața instanței de judecată sau atunci când părinții nu au fost căsătoriți și s-au despărțit în fapt.
Conform articolului 402 din Codul Civil, instanța de tutelă stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.
Stabilirea cuantumului pensiei
Articolul 529 din Codul Civil prevede că întreținerea se datorează potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Același articol prevede faptul că pensia de întreținere va fi stabilită astfel:
- până la ¼ din veitul lunar net pentru un copil
- până la ⅓ din venitul lunar net pentru doi copii
- până la ½ din venitul lunar net pentru trei sau mai mulți copii
Pensia de întreținere se poate sub forma unei sume fixe sau sub forma unei cote procentuale din venitul părintelui care o datorează. Dacă părintele nu are venituri declarate se poate solicita și obligarea acestuia la plata unei cote procentuale din venitul minim pe economie. Pentru stabilirea pensiei de întreținere, instanța va lua în considerare veniturile și posibilitățile ambilor părinți, nevoile speciale ale copilului (medicale, educaționale), standardul de viață anterior divorțului, vârsta și starea de sănătate a copilului.
2. Executarea silită – cea mai eficientă metodă de recuperare
Articolul 533 din Codul Civil stabilește că obligația de întreținere se execută prin plăți periodice la termenele convenite de părți sau la cele stabilite prin hotărârea judecătorească. Atunci când cel obligat la plata pensiei de întreținere nu respectă termenele de plată sau nu achită întreaga sumă la care a fost obligat, pentru recuperarea sumelor datorate se poate recurge la executarea silită a debitorului. În practică, executarea silită poate lua următoarele forme: poprirea asupra veniturilor salariale, poprirea conturilor bancare, urmărirea bunurilor mobile, urmărirea bunurilor imobile (în mod excepțional, fiind necesar să fie îndeplinite anumite condiții legale).
Procedura de executare silită
Pentru a demara procedura de executare silită este necesar să dețineți un titlu executoriu care poate fi, în acest caz, actul notarial sau hotărârea judecătorească. Ulterior, se va formula cererea de executare silită prin care trebuie indicate sumele pe care doriți să le recuperați. Cererea va fi înregistrată la executorul judecătoresc competent care ulterior va depune cererea la instanța de judecată care va încuviința executarea silită. După încuviințarea instanței, executorul va proceda la aplicarea măsurilor de executare, recuperarea sumelor și virarea acestora către creditor.
3. Plângerea penală pentru abandon de familie
Articolul 378 Cod penal sancționează abandonul de familie cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Latura obiectivă a infracțiunii constă în neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială. Așadar, neplata timp de 3 luni a pensiei de întreținere trebuie să fie imputabilă celui care o datorează și deci să nu existe un motiv întemeiat pentru neplată, cum ar fi de exemplu lipsa totală a veniturilor.
În cadrul dosarului penal vă puteți constitui parte civilă pentru a recupera sumele de bani datorate.
Cu toate că formularea unei plângeri penale pentru infracțiunea de abandon de familie poate avea un efect intimidant pentru cel care datorează pensia de înntreținere, considerăm că recuperarea sumelor prin executare silită este mult mai eficientă. Dacă totuși debitorul își ascunde bunurile pentru a evita plata pensiei de întreținere, formularea unei plângeri penale poate fi soluția potrivită.
4. Majorarea pensiei de întreținere
Cuantumul pensiei de întreținere poate fi majorat prin formularea unei cereri de chemare în judecată. Iată câteva situații în care pensia de întreținere poate fi majorată: cresc nevoile copilului (vârstă, școlarizare superioară), se majorează veniturile părintelui obligat, apar cheltuieli neprevăzute și recurente, crește semnificativ inflația și costul vieții Pentru obținerea unei hotărâri judecătorești prin care va fi majorat cuantumul pensiei de întreținere va fi necesar să depuneți o cerere de chemare în judecată la instanța de tutelă competentă. În cadrul dosarului va fi necesar să probați schimbarea de circumstanțe care determină majorarea, respectiv nevoile actuale a copilului, creșterea veniturilor părintelui obligat la plata pensiei.
Întrebări frecvente
Fostul soț nu are loc de muncă. Pot obține totuși pensie de întreținere?
Da, obligația de întreținere există indiferent de situația profesională. Instanța poate stabili o sumă fixă bazată pe venitul minim pe economie. De asemenea, se pot executa silit alte bunuri ale acestuia
Până la ce vârstă se plătește pensia de întreținere?
Pensia se plătește până la vârsta de 18 ani, dar poate continua până la 26 de ani dacă copilul urmează studii universitare sau profesionale și nu poate să se întrețină singur.
Pensia de întreținere se impozitează?
Nu, pensia de întreținere nu constituie venit impozabil nici pentru părinte, nici pentru copil. Părintele care plătește nu poate deduce suma din impozite.
Se poate stabili pensia retroactiv?
Da, instanța poate obliga părintele la plata pensiei retroactiv de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Ce se întâmplă dacă fostul soț își schimbă des locul de muncă?
Executorul poate urmări debitorul la fiecare nou loc de muncă. Recomandăm poprire generală pe toate veniturile prezente și viitoare, valabilă până la stingerea datoriei.
Fostul soț poate face închisoare pentru neplata pensiei?
Da, pentru infracțiunea de abandon de familie pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală. În practică, dacă fostul soț nu are antecedente penale, instanțele se orientează mai des spre amenda penală sau spre suspendarea pedepsei închisorii sub supraveghere.
Fostul soț poate cere micșorarea pensiei?
Da, dacă dovedește scăderea veniturilor (șomaj, boală) sau schimbarea nevoilor copilului. Instanța va analiza dacă schimbarea este reală și nu provocată intenționat.
După cât timp pot cere majorarea pensiei de întreținere?
Puteți cere majorarea oricând se schimbă substanțial circumstanțele – creșterea veniturilor celuilalt părinte, creșterea nevoilor copilului, inflație semnificativă (peste 10-15% anual).
Pot cere majorarea direct la executor sau trebuie în instanță?
Majorarea trebuie stabilită doar prin hotărâre judecătorească. Executorul poate aplica doar indexarea cu inflația pe baza indicilor oficiali.
Ia legătura cu un avocat pentru asistență juridică în obținerea și recuperarea pensiei de întreținere!