În primul articol din seria dedicată profesioniștilor din mediul IT, am tratat problema obiectului contractului – ce servicii prestezi și până unde se întinde obligația ta. Așa cum am arătat, să stabilești obiectul contractului cât mai clar și detaliat te poate proteja de situații neplăcute pe parcursul derulării relațiilor contractuale. În egală măsură, atenția acordată acestor aspecte denotă un grad ridicat de profesionalism, căci un contract bine conceput garantează transparență și securitate, atât pentru tine, cât și pentru client.
Odată ce ai stabilit cu partenerul tău contractual care sunt serviciile pe care le vei presta, următorul pas este unul la fel de important: stabilirea prețului. La prima vedere, lucrurile par a fi cât se poate de simple – prestezi un serviciu și primești un preț convenit cu partenerul contractual în schimbul acestuia. Există totuși anumite aspecte la care este important să fii atent dacă vrei să fii protejat din punct de vedere contractual. Iată care sunt sfaturile noastre practice:
1. Stabilește încă de la început ce tip de preț se potrivește cel mai bine cu serviciile pe care le prestezi
Prevederile din Codul Civil privitoare la prețul contractului îți oferă libertate (aproape) deplină cu privire la stabilirea prețului pentru serviciile pe care le vei presta, astfel că poți să găsești soluții creative care să reflecte cât mai bine valoarea serviciilor pe care le prestezi.
Spre deosebire de contractul de vânzare, în ceea ce privește antrepriza de servicii, legea îți permite stabilirea prețului ca fiind “o sumă de bani sau orice alte bunuri sau prestații”(art. 1854 Cod Civil). Așadar, dacă partenerul tău contractual este de acord, puteți să stabiliți prețul și sub formă de alte servicii sau bunuri.
Prețul constând într-o sumă de bani poate fi forfetar, de deviz, orar, sau o combinație între cele acestea. Alegerea tipului de preț este strâns legată de obiectul contractului – anumite servicii se pretează mai bine unui anumit tip de preț.
Prețul forfetar sau global este acela stabilit pentru întregul contract și de principiu nu poate fi solicitată o sporire a prețului pe motiv că au fost realizate modificări și adăugiri la planul inițial stabilit cu clientul. Prin excepție, prețul poate fi modificat dacă această posibilitate a fost stabilită prin contract, iar modificările planului inițial și modificările de preț au fost aprobate în scris de către client. Dat fiind specificul activității de freelancing în IT și probabilitatea ridicată ca clientul să solicite numeroase modificări pe parcursul desfășurării contractului, nu recomandăm stabilirea unui preț forfetar/global pentru întregul contract.
Prețul de deviz este acela fixat pentru fiecare etapă a derulării contractului. În articolul precedent, am făcut recomandarea realizării de predări parțiale și întocmirea unor procese-verbale de predare parțială pentru fiecare etapă a lucrărilor contractuale. Această abordare permite stabilirea unui preț de deviz. În loc să existe un preț pentru întregul produs ce face obiectul contractului, prețul va fi stabilit pentru fiecare funcționalitate/grup de funcționalități. Prețul nu va fi unul fix, ci va fi variabil, în funcție de cantitatea de muncă și complexitatea fiecărei funcționalități predate. Stabilirea prețului în această manieră garantează o anumită flexibilitate contractuală; clientul poate să solicite modificări sau funcționalități suplimentare, însă acestea vor fi reflectate într-un preț mai ridicat pentru lucrarea respectivă.
Prețul orar este o specie a prețului de deviz, care are în vedere în mod exclusiv numărul de ore lucrate pentru o anumită etapă contractuală. Acest tip de preț prezintă avantajul transparenței și previzibilității, având în vedere că atât clientul, cât și freelancer-ul, cunosc încă de la început prețul unei ore de muncă prestată. Cu toate acestea, o astfel de abordare cu privire la preț prezintă dezavantajul de a penaliza eficiența – pentru aceeași lucrare, prestatorul de servicii va primi un preț mai mic dacă reușește să o finalizeze mai eficient.
În cazul în care contractul are ca obiect livrarea unui produs, recomandarea noastră este să stabilești cu partenerul tău contractual mai multe etape de predare parțială a programului și un calendar al implementării funcționalităților. Pentru fiecare etapă, va fi plătit un preț de deviz, stabilit în funcție de complexitatea și dificultatea sarcinilor.
Dacă te-ai obligat prin contract să asiguri și implementarea soluției software și rezolvarea eventualelor bug-uri, pentru aceste activități ai putea stabili fie un preț orar, fie un preț de deviz, în funcție de particularitățile serviciilor prestate.
Ai nevoie de asistență din partea unui avocat pentru elaborarea unui contract?
2. Stabilește un termen de plată clar pentru fiecare obligație de plată
Într-un contract de servicii IT complex, care are ca obiect atât livrarea de produse IT, cât și prestarea de servicii, este ușor să te pierzi în clauze și să omiți să acorzi atenție unui aspect foarte important: stabilirea termenelor de plată și a penalităților de întârziere. Sfatul nostru este să reglementezi momentul plății în raport cu momente în derularea contractului asupra cărora tu ai controlul deplin. Dacă ai ales să etapizezi contractul și să stabilești un preț de deviz pentru fiecare etapă, stabilește termenul de plată în raport cu momentul emiterii procesului-verbal de predare. De exemplu:
- “Beneficiarul este obligat să plătească prestatorului prețul convenit în termen de 3 zile de la data emiterii procesului-verbal de predare parțială”
În schimb, o clauză care stabilește momentul plății în funcție de un moment în derularea contractului asupra căruia beneficiarul are control deplin nu te avantajează. De exemplu:
- “Beneficiarul este obligat să plătească prestatorului prețul convenit în termen de 3 zile de la data semnării procesului-verbal de predare parțială”
În acest caz, beneficiarul are control deplin asupra momentul în care începe să curgă termenul de plată. Bineînțeles, dacă refuzul beneficiarului de a semna procesul-verbal de predare parțială este nejustificat, există soluții judiciare pentru obligarea acestuia la plata prețului, însă aceste situații sunt mult mai ușor de prevenit decât de rezolvat, prin reglementarea unor clauze care te avantajează.
3. Stabilește penalități de întârziere pentru obligațiile de plată ale beneficiarului
Este important să știi că ai dreptul să stabilești penalități de întârziere pentru neexecutarea obligației de plată la termen de către beneficiarul serviciilor tale. În felul acesta, te poți asigura că există un cost pentru beneficiarul serviciilor tale dacă decide să nu își onoreze obligațiile de plată la timp.
Penalitățile de întârziere reprezintă despăgubiri la care ai dreptul în plus față de prețul serviciilor pe care le-ai prestat, pentru simplul fapt că beneficiarul nu a plătit prețul la scadență.
Chiar dacă nu ai stabilit penalități de întârziere prin contract, este important să știi că ai dreptul să primești dobânda legală penalizatoare pentru plata cu întârizere a unei sume de bani. Pentru mai multe detalii despre cum să primești despăgubiri pentru executarea cu întârziere a unei obligații, citește articolul nostru pe această temă: https://sima-balazs.legal/drepturile-tale-atunci-cand-debitorul-nu-isi-achita-datoriile-la-timp-cum-sa-ceri-dobanda-legala-penalizatoare-in-situatia-intarzierii-la-plata/.